Desfacerea căsătoriei este un proces complex în care se soluționează mai multe întrebări comune a soților: stabilirea domiciliului copilului minor, stabilirea pensiei alimentare și desigur, partajul proprietăților în devălmășie.
Conform art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condițiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internațional.
Partajul este o procedură prin care încetează proprietatea comună asupra bunurilor (mobile sau imobile) care aparțin mai multor persoane (foști sau actuali soți, moștenitori, persoane care au cumpărat în comun, sau au devenit coproprietari în alte circumstanțe). Mai simplu spus, partajul este împărțirea bunurilor comune între coproprietari.
Contractul de partaj al averii soților se încheie în formă autentică când coproprietarii se înțeleg asupra cotelor ce revin fiecăruia. După semnarea contractului de partaj, fiecare parte va fi proprietară exclusivă a unui bun anterior deținut în comun sau a unei cote din acesta.
Partajarea bunurilor în mod amiabil, prin contract notarial de partaj, este mai avantajoasă atât din punctul de vedere al costurilor cât și ca durată, față de partajul în instanță.
Partajul averii dobândite în timpul căsătoriei poate fi realizată atât pe parcursul căsătoriei, în cadrul procedurii de divorț la notar, cât și după desfacerea ei – prin divorț. Prin urmare, nu este nevoie de divorț pentru ca soții să treacă anumite bunuri în proprietatea exclusivă a unuia dintre ei.
În principiu, soții au două căi prin care ar putea să-şi partajeze averea. Prima opțiune este calea amiabilă, unde soții au posibilitatea să ajungă la un numitor comun privind modul în care vor fi partajate bunurile.
În acest caz, soții pot merge la un notar şi stabili toate detaliile într-un contract. Acest tip de partaj are loc atunci cand cei doi soți își manifestă acordul comun cu privire la modul de împărțire a bunurilor mobile și imobile comune.
Esența partajului la notar constă în acordul liber exprimat al solicitanților partajului, care trebuie să prezinte – pe lângă actele de identitate, cele de proprietate ale bunurilor comune și extrase doveditoare ale lipsei grevărilor drepturilor și bunurilor ce le aparțin.
Modalitatea de împărțire a acestora și conținutul contractului de partaj va ține de voința comună a soților, ei ar putea atribui un bun întreg unuia dintre soți cu drept de proprietate, sau ar putea diviza cotele acestora. Pot fi supuse partajului doar bunurile ce constituie proprietate comună a soților, conform Codului Familiei.
Cea de-a doua opțiune este mai complexă. Dacă soții nu ajung la o înţelegere, vor adresa o cerere privind partajarea averii în instanţa de judecată şi astfel doar magistrații vor decide felul în care bunurile vor fi împărţite. Instanţa va ţine cont neapărat şi de interesele copiilor minori.
